Campania națională „Să citim împreună!”, ediția a XV-a 2026

Lectura ne apropie, ne inspiră și ne ajută să creștem împreună! În acest spirit se desfășoară și în acest an Campania Națională de Promovare a Lecturii „Să citim împreună!” ajunsă la cea de-a XV-a ediție,  organizată anual de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Moldova și bibliotecile publice din întreaga țară. Campania își propune să încurajeze lectura în rândul copiilor și tinerilor, să aducă în prim-plan literatura contemporană autohtonă și să creeze punți de dialog între cititori și autori.

   În cadrul ediției din acest an, vor fi prezentate publicului cititor șase cărți semnate de autori contemporani din Republica Moldova, selectate pentru diferite categorii de vârstă. Activitățile organizate în biblioteci vor include lecturi publice, întâlniri cu scriitorii, discuții interactive și ateliere creative, oferind participanților ocazia de a descoperi bucuria lecturii într-un mod dinamic și atractiv.

În cadrul ediției din acest an, vor fi prezentate publicului cititor șase cărți semnate de autori contemporani autohtoni, selectate pentru diferite categorii de vârstă:

🔹 Ciclul primar 6–8 ani:

🔹 Ciclul gimnazial 9–14 ani:

🔹 Ciclul liceal, adolescenți:

Dragi cititori! Vă invităm să participați la activitățile care vor fi organizate în cadrul campaniei  și să redescoperim împreună puterea poveștilor.  Căutați cărțile în bibliotecile și librăriile din țară!

 

Autor: Belinschi Elvira, șefa serviciului informativ-bibliografic

“Liviu Deleanu în oglinda vremii” (115 ani de la naștere)

“Și dacă scriu nu mă socot

A fi luceafăr între stele...”

Liviu Deleanu

      Liviu Deleanu, pe numele său real Lipa Cligman, s-a născut pe data de 8 februarie 1911 la Iași. Copilăria i-a fost marcată de lipsuri și suferințe, fără jocuri și bucurii. „Unica mea jucărie a fost o păpușă de cârpe”, mărturisea poetul mai târziu. Încă de mic, a fost atras de lectură, sacrificând până și puținii bani de covrigi pentru a-și cumpăra reviste. A început studiile gimnaziale în orașul natal, dar, din cauza greutăților materiale, a fost nevoit să le întrerupă.

     La sfârșitul anilor ’20, s-a mutat la București, unde a lucrat ca litograf și corector. Aici a intrat în contact cu cercurile literare moderniste și a început colaborări cu publicații precum „Adam”, „Facla”, „Viața literară”, dar mai ales „Bilete de papagal”, revista lui Tudor Arghezi, unde i-au apărut poeziile Există un Dumnezeu, Renaștere, Timp, Omul cu ochii mici. În această perioadă, s-a simțit puternic influențat de simbolismul lui Baudelaire și Bacovia, precum și de lirismul lui Ion Pillat.

    A debutat editorial la doar 16 ani, în anul 1927, cu volumul de versuri Oglinzi fermecate, marcând începutul unei cariere literare timpurii și promițătoare. Zece ani mai târziu, în 1937, publică Ceasul de veghe, volum remarcat de criticul literar George Călinescu și inclus în monumentala Istorie a literaturii române de la origini până în prezent. Din acel an, adoptă definitiv pseudonimul Liviu Deleanu, renunțând la numele său de naștere. În 1940, odată cu apariția cărții Glod alb, se încheie perioada sa modernistă. În paralel, se implică activ în presa literară, fondând, alături de Virgil Gheorghiu, revista „Prospect”, una dintre primele publicații moderniste din România, care a jucat un rol important în promovarea literaturii de avangardă.

    Anul 1940 a reprezentat un moment de cotitură în viața lui Liviu Deleanu. Pe fondul tensiunilor politice și al amenințării fasciste, poetul se refugiază în Basarabia sovietică, trecând Prutul cu o barcă. Stabilit la Chișinău, își continuă activitatea literară, adaptându-se noilor realități ideologice. În timpul războiului, scrie poezii patriotice și angajate, precum Cântec scris pe patul armei și Cântec scris pe lat de paloș.

    După război se afirmă în literatura pentru copii, publicând mai multe cărți: Poezii pentru copii (1947), Buzduganul fermecat (basm dramatic,1952), Mi-i drag să meșteresc (1955), Bucurii pentru copii (1956), Licurici (1961) ș.a.

     În 1952, revine la poezia pentru adulți cu volumul Vremuri noi, urmat de poemul Krasnodon (redenumit ulterior Tinerețe fără moarte). Talentul său liric atinge maturitatea în cărțile Dragostea noastră cea de toate zilele (1966), Cartea dorului (1968, postum) și Destăinuire (1970, postum).

     Deși adaptat realismului socialist, Liviu Deleanu a reușit să păstreze o limbă română curată și expresivă, demonstrând o atenție deosebită la construcția versului. Considera poezia o formă de artă care trebuie „cioplită” cu migală, pentru a reda cu precizie ideea și emoția.

   Unele poezii ale lui Liviu Deleanu au devenit cântece, printre care vestita romanță Sanie cu zurgălăi (muzica de Richard Stein, 1936), care mult timp a fost considerată cântec popular, precum și Nu înțeleg de ce (muzica de Arkady Luxemburg, 1964).

    Liviu Deleanu a fost și un remarcabil traducător din limba rusă, aducând în limba română opere de I. Krîlov, Al. Pușkin, N. Nekrasov, M. Lermontov, Al. Tvardovski, K. Ciukovski, S. Esenin ș.a. La rândul lor, și creațiile sale au fost traduse în mai multe limbi.

    Poetul s-a stins din viață pe 12 mai 1967 la Chișinău, lăsând în urmă o operă vastă și variată.

    În semn de omagiu, un liceu și o stradă din sectorul Buiucani al municipiului Chișinău îi poartă astăzi numele.

    Liviu Deleanu rămâne în conștiința literară ca un liric autentic, un mânuitor iscusit al cuvântului, care a reușit să-și păstreze vocea personală și sensibilitatea poetică într-un context istoric marcat de rupturi și constrângeri.

***

   Împreună cu elevii clasei a V-a “A”, de la IP LT „Ion Creangă”,  ghidați de profesoara de limba și literatura română Grădinari Mariana, am organizat un atelier de lectură dedicat operei și personalității lui Liviu Deleanu.

Autor: Fulga Mihaela

bibliotecară principală BPR „Mihai Eminescu”

19 februarie – 90 de ani de la nașterea lui Marin Sorescu (1936–1996)

Vă invităm să accesați expoziția virtuală dedicată scriitorului și să redescoperiți originalitatea, profunzimea și spiritul său creator.

https://eu.zonerama.com/Expozitievirtuala/Album/14750332

Autor:

Elvira Belinschi, șefa serviciului informativ bibliografic

Ziua Națională a Lecturii – un îndemn la cunoaștere

Ziua Națională a Lecturii, sărbătorită la 14 februarie, reprezintă un prilej de a readuce cartea în centrul atenției publice. Instituită pentru a încuraja lectura în rândul copiilor, tinerilor și adulților, această zi subliniază rolul esențial al cărții în formarea personalității și în dezvoltarea gândirii critice.

Lectura nu este doar o activitate școlară, ci o fereastră deschisă spre lume. Prin intermediul cărților, cititorul călătorește în timp și spațiu, descoperă idei noi, învață să înțeleagă și să respecte diversitatea. Într-o societate dominată de tehnologie și informație rapidă, lectura rămâne un exercițiu al răbdării, al reflecției și al profunzimii.

Apropierea dintre data nașterii lui Grigore Vieru și Ziua Națională a Lecturii nu este întâmplătoare. Poet al cuvântului simplu și profund, Vieru a demonstrat că lectura este temelia formării spirituale. Prin poeziile sale accesibile, dar pline de semnificații, el a apropiat generații întregi de literatură.

Omagiindu-l pe Grigore Vieru în contextul Zilei Lecturii, reafirmăm importanța cărții ca instrument de păstrare a identității și a memoriei colective. Citind poeziile sale, tinerii învață nu doar despre frumusețea limbii române, ci și despre demnitate, iubire și apartenență.

 Biblioteca a devenit, pentru o zi, un adevărat spațiu al sufletului și al culturii, găzduind o amplă activitate dedicată omagierii poetului Grigore Vieru și celebrării Zilei Naționale a Lecturii. Evenimentul a reunit participanți de toate vârstele – copii de la grădiniță, elevi din clasele primare, gimnaziale și liceale, membri ai Clubului „Vârsta de Argint”, precum și un ansamblu vocal cu cântece – demonstrând că lectura și poezia pot uni generațiile într-o comuniune emoționantă.

Activitatea a debutat cu un mesaj de bun venit adresat de bibliotecari, care a subliniat importanța acestei duble sărbători: comemorarea poetului Grigore Vieru, simbol al dragostei pentru mamă și pentru limba română, și Ziua Națională a Lecturii, menită să readucă în prim-plan cartea ca izvor de cunoaștere și lumină spirituală. 

   Un moment deosebit l-au oferit cei mai mici participanți – copiii de la grădiniță Nr. 5 ,,Soarele” împreună cu educatoarea Natalia Pîrgari. Cu inocență și emoție, aceștia au recitat poezii scurte dedicate mamei și primăverii, aducând zâmbete și aplauze din partea publicului. Pentru ei, poezia lui Vieru a fost o primă întâlnire cu frumusețea cuvântului rostit.

   Elevii din clasa a IV-a, ghidați de învățătoarea Andriana Malachi de la IP LT ,,Ion Creangă”  au continuat programul cu un recital de poezie din creația lui Grigore Vieru, demonstrând că versurile poetului sunt accesibile și pline de sensibilitate. Elevii claselor VII- X ai IP LT ,,M. Eminescu” și ,,Ion Creangă” au prezentat un moment literar-artistic, îmbinând recitarea cu reflecții despre semnificația limbii române în viața fiecăruia. Ei au adus un plus de profunzime evenimentului printr-o scurtă prezentare despre rolul lui Grigore Vieru în promovarea identității naționale și prin interpretarea unor poezii cu tematică patriotică.

   Atmosfera a fost completată de intervențiile membrilor Clubului „Vârsta de Argint”, care au împărtășit amintiri despre perioada în care poeziile lui Vieru circulau ca un simbol al speranței și al unității. Emoția din glasurile lor a adăugat autenticitate și căldură momentului, transformând activitatea într-un dialog între trecut și prezent.

   Un punct culminant al evenimentului l-a constituit interpretarea cântecelor ,,Melancolie” și ,,Orele”  de ansamblului vocal ,,Crescendo” conducator Natalia Munteanu, pe versurile lui Grigore Vieru. Muzica a amplificat trăirea artistică, iar publicul a fost invitat să cânte alături de interpreți cântecul ,,Răsai”, creând o atmosferă de comuniune și bucurie.

   Pe parcursul activității, participanții au putut vizita o expoziție de carte dedicată poetului, unde au fost expuse volume din opera sa, dar și lucrări realizate de elevi – desene, postere și citate ilustrate. De asemenea, s-a desfășurat un moment special de lectură colectivă, în cadrul căruia fiecare generație a citit câte un fragment preferat, subliniind ideea că lectura este o punte între vârste.

   Evenimentul s-a încheiat cu un îndemn adresat tuturor celor prezenți de a păstra vie dragostea pentru carte și pentru limba română. Activitatea organizată la bibliotecă a demonstrat că lectura nu are vârstă și că valorile promovate de Grigore Vieru – iubirea, credința, respectul pentru neam și pentru mamă – rămân actuale și necesare.

   Prin această frumoasă întâlnire culturală, biblioteca și-a reafirmat rolul de centru al comunității, un loc unde generațiile se întâlnesc, comunică și cresc împreună prin puterea cuvântului scris.

 

Autori: Olesea Bucatari, bibliotecară principală 

Viorelia Ionel, șefa serviciului