Activitatea tematică „Fir roșu și cu alb„ cu membrii Clubului „Vârsta de Argint”

 O zi specială cu oameni speciali!

 Membrii Clubului,,Vârsta de argint ’’au întâlnit primăvara într-o atmosferă caldă și prietenoasă, cu zâmbete și voie bună. Au sărbătorit începutul lunii martie cu discuții frumoase, amintiri dragi și momente petrecute împreună, demonstrând încă o data că vârsta adduce înțelepciune, eleganță și bucuria de a fi împreună.

Consiliul Elevilor al IP LT,,M.Eminescu’’au organizat o activitate specială de felicitare a membrilor Clubului „Vârsta de Argint”   cu sosirea primăverii oferindule  momente de bucurie. Au pregătit mesaje calde, și mici surprize,mărțișor și ghiocei,  exprimându-și respectul și recunoștința față de experiența și înțelepciunea seniorilor. Evenimentul s-a desfășurat într-o atmosferă plină de emoție și voie bună, consolidând legătura dintre generații.

În cadrul clubului „Vârsta de Argint”, membrii au desfășurat o activitate tematică dedicată primăverii, intitulată „Fir roșu și cu alb”. Participanții au împletit fire roșii și albe, simboluri ale mărțișorului și ale renașterii naturii, evocând în același timp amintiri dragi legate de primăvară. Într-o atmosferă caldă și prietenoasă, fiecare a împărtășit povești din copilărie, tradiții păstrate de-a lungul anilor și momente speciale trăite alături de familie. Împletirea firelor a devenit astfel un simbol al legăturilor sufletești dintre membri, dar și al continuității tradițiilor românești

Autor: Ionel Viorelia

șefa serviciu colecții BPR

Tradiție și creativitate în cadrul atelierului de confecționare a Mărțișoarelor

Tradiția Mărțișorului, simbol al reînnoirii și al speranței, este recunoscută la nivel internațional prin includerea sa, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Practicat în România, Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord, obiceiul de a dărui mărțișoare la 1 Martie reflectă legătura profundă dintre oameni, natură și valorile transmise din generație în generație.

În credința populară, mărțișorul era purtat la piept sau la mână pe tot parcursul lunii martie, pentru a aduce noroc, sănătate și protecție. La sfârșitul lunii, șnurul alb-roșu era legat de ramurile unui pom înflorit, ca semn al dorinței de rod bogat și împlinire. Roșul simbolizează viața, energia și iubirea, iar albul – puritatea, lumina și începutul. Împletirea lor sugerează armonia dintre iarnă și primăvară, dintre trecut și viitor.

În acest spirit, în prag de primăvară, BPR „Mihai Eminescu” Fălești a organizat un atelier de confecționare a mărțișoarelor cu genericul „Mărțișorul – mesagerul primăverii”, o activitate dedicată tradiției, creativității și bucuriei de a dărui.

La atelier au participat elevii claselor a III-a „D” (învățătoare Tatiana Bujag) și a IV-a „B” (învățătoare Olesea Anton) de la IP LT „Mihai Eminescu” Fălești, alături de un grup de voluntari ai Filialei de Cruce Roșie Fălești.

     Inspirați de semnificația acestei tradiții și de-o expoziție de mărțișoare creative , participanții și-au pus imaginația la lucru și au creat mărțișoare originale, folosind diverse materiale și tehnici: hârtie colorată, ață albă și roșie, fetru, mărgele și elemente decorative. Fiecare creație a reflectat personalitatea și sensibilitatea celui care a realizat-o.

Atelierul a fost mai mult decât o activitate practică – a fost un prilej de conectare la tradiții, la identitatea noastră culturală și la legătura cu natura. Într-o atmosferă caldă și plină de entuziasm, participanții au colaborat, au împărtășit idei și au redescoperit bucuria lucrului manual.

Prin astfel de activități, biblioteca își consolidează rolul de spațiu comunitar viu, unde tradiția, educația și creativitatea se întâlnesc pentru a aduce primăvara mai aproape de sufletele tuturor.

Autor: Fulga Mihaela

bibliotecară principală BPR

Campania națională „Să citim împreună!”, ediția a XV-a 2026

Lectura ne apropie, ne inspiră și ne ajută să creștem împreună! În acest spirit se desfășoară și în acest an Campania Națională de Promovare a Lecturii „Să citim împreună!” ajunsă la cea de-a XV-a ediție,  organizată anual de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Moldova și bibliotecile publice din întreaga țară. Campania își propune să încurajeze lectura în rândul copiilor și tinerilor, să aducă în prim-plan literatura contemporană autohtonă și să creeze punți de dialog între cititori și autori.

   În cadrul ediției din acest an, vor fi prezentate publicului cititor șase cărți semnate de autori contemporani din Republica Moldova, selectate pentru diferite categorii de vârstă. Activitățile organizate în biblioteci vor include lecturi publice, întâlniri cu scriitorii, discuții interactive și ateliere creative, oferind participanților ocazia de a descoperi bucuria lecturii într-un mod dinamic și atractiv.

În cadrul ediției din acest an, vor fi prezentate publicului cititor șase cărți semnate de autori contemporani autohtoni, selectate pentru diferite categorii de vârstă:

🔹 Ciclul primar 6–8 ani:

🔹 Ciclul gimnazial 9–14 ani:

🔹 Ciclul liceal, adolescenți:

Dragi cititori! Vă invităm să participați la activitățile care vor fi organizate în cadrul campaniei  și să redescoperim împreună puterea poveștilor.  Căutați cărțile în bibliotecile și librăriile din țară!

 

Autor: Belinschi Elvira, șefa serviciului informativ-bibliografic

“Liviu Deleanu în oglinda vremii” (115 ani de la naștere)

“Și dacă scriu nu mă socot

A fi luceafăr între stele...”

Liviu Deleanu

      Liviu Deleanu, pe numele său real Lipa Cligman, s-a născut pe data de 8 februarie 1911 la Iași. Copilăria i-a fost marcată de lipsuri și suferințe, fără jocuri și bucurii. „Unica mea jucărie a fost o păpușă de cârpe”, mărturisea poetul mai târziu. Încă de mic, a fost atras de lectură, sacrificând până și puținii bani de covrigi pentru a-și cumpăra reviste. A început studiile gimnaziale în orașul natal, dar, din cauza greutăților materiale, a fost nevoit să le întrerupă.

     La sfârșitul anilor ’20, s-a mutat la București, unde a lucrat ca litograf și corector. Aici a intrat în contact cu cercurile literare moderniste și a început colaborări cu publicații precum „Adam”, „Facla”, „Viața literară”, dar mai ales „Bilete de papagal”, revista lui Tudor Arghezi, unde i-au apărut poeziile Există un Dumnezeu, Renaștere, Timp, Omul cu ochii mici. În această perioadă, s-a simțit puternic influențat de simbolismul lui Baudelaire și Bacovia, precum și de lirismul lui Ion Pillat.

    A debutat editorial la doar 16 ani, în anul 1927, cu volumul de versuri Oglinzi fermecate, marcând începutul unei cariere literare timpurii și promițătoare. Zece ani mai târziu, în 1937, publică Ceasul de veghe, volum remarcat de criticul literar George Călinescu și inclus în monumentala Istorie a literaturii române de la origini până în prezent. Din acel an, adoptă definitiv pseudonimul Liviu Deleanu, renunțând la numele său de naștere. În 1940, odată cu apariția cărții Glod alb, se încheie perioada sa modernistă. În paralel, se implică activ în presa literară, fondând, alături de Virgil Gheorghiu, revista „Prospect”, una dintre primele publicații moderniste din România, care a jucat un rol important în promovarea literaturii de avangardă.

    Anul 1940 a reprezentat un moment de cotitură în viața lui Liviu Deleanu. Pe fondul tensiunilor politice și al amenințării fasciste, poetul se refugiază în Basarabia sovietică, trecând Prutul cu o barcă. Stabilit la Chișinău, își continuă activitatea literară, adaptându-se noilor realități ideologice. În timpul războiului, scrie poezii patriotice și angajate, precum Cântec scris pe patul armei și Cântec scris pe lat de paloș.

    După război se afirmă în literatura pentru copii, publicând mai multe cărți: Poezii pentru copii (1947), Buzduganul fermecat (basm dramatic,1952), Mi-i drag să meșteresc (1955), Bucurii pentru copii (1956), Licurici (1961) ș.a.

     În 1952, revine la poezia pentru adulți cu volumul Vremuri noi, urmat de poemul Krasnodon (redenumit ulterior Tinerețe fără moarte). Talentul său liric atinge maturitatea în cărțile Dragostea noastră cea de toate zilele (1966), Cartea dorului (1968, postum) și Destăinuire (1970, postum).

     Deși adaptat realismului socialist, Liviu Deleanu a reușit să păstreze o limbă română curată și expresivă, demonstrând o atenție deosebită la construcția versului. Considera poezia o formă de artă care trebuie „cioplită” cu migală, pentru a reda cu precizie ideea și emoția.

   Unele poezii ale lui Liviu Deleanu au devenit cântece, printre care vestita romanță Sanie cu zurgălăi (muzica de Richard Stein, 1936), care mult timp a fost considerată cântec popular, precum și Nu înțeleg de ce (muzica de Arkady Luxemburg, 1964).

    Liviu Deleanu a fost și un remarcabil traducător din limba rusă, aducând în limba română opere de I. Krîlov, Al. Pușkin, N. Nekrasov, M. Lermontov, Al. Tvardovski, K. Ciukovski, S. Esenin ș.a. La rândul lor, și creațiile sale au fost traduse în mai multe limbi.

    Poetul s-a stins din viață pe 12 mai 1967 la Chișinău, lăsând în urmă o operă vastă și variată.

    În semn de omagiu, un liceu și o stradă din sectorul Buiucani al municipiului Chișinău îi poartă astăzi numele.

    Liviu Deleanu rămâne în conștiința literară ca un liric autentic, un mânuitor iscusit al cuvântului, care a reușit să-și păstreze vocea personală și sensibilitatea poetică într-un context istoric marcat de rupturi și constrângeri.

***

   Împreună cu elevii clasei a V-a “A”, de la IP LT „Ion Creangă”,  ghidați de profesoara de limba și literatura română Grădinari Mariana, am organizat un atelier de lectură dedicat operei și personalității lui Liviu Deleanu.

Autor: Fulga Mihaela

bibliotecară principală BPR „Mihai Eminescu”

19 februarie – 90 de ani de la nașterea lui Marin Sorescu (1936–1996)

Vă invităm să accesați expoziția virtuală dedicată scriitorului și să redescoperiți originalitatea, profunzimea și spiritul său creator.

https://eu.zonerama.com/Expozitievirtuala/Album/14750332

Autor:

Elvira Belinschi, șefa serviciului informativ bibliografic