Ora de bibliografie „Povestea Cărții”

Scriitorul român I. L. Caragiale afirma acum aproape un secol : „O carte bună de citire, în vârstă fragedă, este, poate, una din împrejurările cele mai hotărâtoare ale vieţii unui om. Multe cariere intelectuale  nu se datoresc altei împrejurări decât unei cărţi căzute la vreme bună în mâinile unui copil, tot aşa precum umbra multor stejari seculari se datoresc căderii unei ghinde pe pământ prielnic".    Cartea este cunoaștere, iar cultura este de neconceput fără carte. Calculatorul şi lumea sa virtuală fascinează copilul, îndepărtându-l tot mai mult de semenii lui, de cuvântul scris, de ceea ce ne-a fermecat si nouă copilăria – poveștile.  Aşadar, astăzi mai mult ca oricând, este și de datoria  bibliotecarilor să deschidă uşa fermecată a tezaurului poveştilor pentru copii şi să-i conducă pe aceştia în orizonturi fantastice alături de Feţi Frumoşi şi Ilene Cosânzene în luptele cu forţele răului - zmei, balauri etc. Datoria sacră a fiecărui bibliotecar este să-l aducă pe elev în lumea fascinantă a literelor, a cărţilor, a personajelor şi faptelor din acestea. Din păcate, astăzi, pe lângă criza economică, viaţa ne confruntă şi cu o criză a lecturii. Ce putem face pentru a-i atrage pe tineri, pentru a-i câştiga pe cititori? Trebuie să-i ajutăm să descopere vibraţia unică, plină de învăţăminte, pe care o emană cartea,  să-i ajutăm să înţeleagă tainele ei. Bibliotecarul poate să le modeleze personalitatea, să-i facă să se aplece asupra lecturii, pentru a se familiariza cu cultura neamului nostru. Să nu uităm, că lectura se face anume prin cultură, iar cultura prin lectură. Familiarizarea copiilor cu cunoştinţe din domeniul istoriei cărţii, bibliologiei, formarea deprinderilor de lucru cu cartea sânt sarcinile lecţiilor bibliografice. Orele bibliografice conferă valoare imaginii bibliotecilor. La 17 noiembrie, în Biblioteca Publică Raională „Mihai Eminescu” din oraș, a fost o zi plină de emoții pozitive. Elevii din clasa a „II”- a „E” însoțiți de profesoara Musteațî Oxana de la IPLT „Mihai Eminescu”, au avut  parte de lecția bibliografică „Povestea Cărții”. Împreună am parcurs drumul cărții, începutul drumului l-am găsit în pădure şi rând pe rând am stabilit ordinea tuturor pofesiilor necesare pentru producerea unei cărţi: tăietor de lemne, scriitor, redactor, editor, ilustrator, tipograf, etc.  Am admirat paginile viu colorate a revistelor și ziarelor, ce conțin multe informații utile și captivante, am descoperit multe alte lucruri interesante despre Lumea Cărților și a publicațiilor bibliografice. În cadrul lecției bibliografice s-a discutat și despre modul cum trebuie păstrată şi îngrijită cartea. Copiii ingenioși au realizat și o cărțulie căreia i-au dat un titlu, au personalizat-o și au scris prima poezie compusă de ei „Cartea”. Au rămas entuziasmaţi şi satisfăcuţi de ceea ce au creat, iar nouă nu ne rămâne decât să-i așteptăm cu drag să revină oricând la bibliotecă. Astăzi biblioteca oferă copiilor multe posibilităţi de cunoaştere, fiind în căutare continuă de noi strategii de învățare, pentru ca generaţiile de mâine să crească şi să devină adevăraţi constructori ai unei societăţi fericite. Rolul bibliotecarului rămâne pentru totdeauna cel de ghid, de sfătuitor. Tot mai multe voci spun că informaţia este putere, că un om informat este un om puternic. Deci, trebuie să oferim copiilor şansa de a deveni oameni puternici. Vă așteptăm cu drag la bibliotecă!

Belinschi Elvira, șefa serviciului informativ bibliografic,

BPR „Mihai Eminescu”, or. Fălești

Proiectul „Bibliotecile aduc schimbarea în comunitate în timpul crizei refugiaților” a ajuns la final!

Proiectul „Bibliotecile aduc schimbarea în comunitate în timpul crizei refugiaților”, implementat în parteneriat cu Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova și Centrul de Drept al Femeilor a ajuns la final. Mulțumim partenerilor, precum și finanțatorului – Comitetul Internațional al Salvării (International Rescue Committee) pentru Spațiul Sigur creat în bibliotecă, destinat femeilor și copiilor refugiați și din comunitate. Mulțumim din suflet drei Olga Matasari – coordonator regional de Proiect pentru munca depusă, străduință și empatie, precum și colaboratorilor ABRM și CDF implicați în implementarea Proiectului. Vă asigurăm că spațiul va funcționa și în continuare la fel de eficient, iar bunurile primite vor fi utilizate cu mare grijă.

Aureliu Busuioc – un personaj de neuitat al vieții literare 95 ani de la naștere

 Orice prezent va fi neapărat un ieri, iar orice viitor se va lăsa scris în filele trecutului, şi doar trecutul rămâne constant, negrăbindu-se să aibă o cale reversivă: el ia forma unui ieri mai mult sau mai puţin apropiat de prezent, care se grăbeşte să se topească în infinitatea clipelor. Dorinţa fierbinte de a reţine în loc timpul este zadarnică: blestemul lui Cronos nu cruţă pe nimeni: „Dar glasul meu se prinde-n glasul masei…”.

                                                                                                                              Aureliu Busuioc

Poet, prozator, dramaturg, romancier, eseist și traducător. S-a născut la 26 octombrie 1928, într-o familie de profesori, în comuna Cobâlca, județul Orhei, (azi Codreanca, r-nul Strășeni). Spre sfârșitul războiului se refugiază în orașul Timișoara (România), unde învață la un colegiu. În perioada 1935-1939 a studiat la Școala primară de aplicație de pe lângă Școala Normală Eparhială din Chișinău, apoi urmează studiile la Liceul „Alecu Russo” din Chișinău (1939-1944). În 1944 absolvește Colegiul național bănățean „C. C. Loga” unde își ia bacalaureatul. Absolvent al Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, Facultatea de Filologie.

1947-1949 - este elev la o școală militară din Sibiu.

1950 - împreună cu mama și cele două surori, este repatriat forțat în R.S.S. Moldovenească. Se stabilește cu traiul în Chișinău. Tot în acest an devine student la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, dar curând abandonează studiile, găsindu-le inutile pentru pregătirea ce o avea deja.

După multe încercări de a ocupa un serviciu la vreun ziar sau la vreo școală, ce ar fi corespuns bacalaureatului căpătat în România, se angajează depănător radio la o uzină. Peste puțin timp însă, poetul Petrea Darienco, îl ajută să se încadreze în ziaristică, mai întâi la cotidianul „Moldova Socialistică”, în calitate de colaborator, apoi redactor-șef adjunct la revista „Chipăruș”.

1955 - debutează cu culegerea de versuri pentru copii „La pădure”. Tot în acest an apare și volumul de versuri de satiră și umor „Prafuri amare”.

1958 - scoate de sub tipar volumul de volumul de versuri satirice și umoristice „Prafuri de încercare”.

1959 - la editura „Cartea Moldovenească” apare placheta de versuri în limba rusă „Stihi”, în scopul familiarizării cititorului din fostul imperiu sovietic cu opera scriitorilor moldoveni în cadrul Decadei artei și literaturii moldovenești la Moscova.

1960-1962 - Aureliu Busuioc deține funcția de redactor-șef la ziarul „Tinerimea Moldovei”. În 1961 publică culegerea versuri „Firicel de iarbă rară”, apreciată de către critică „prin excelență lirice cu o gamă de sentimente și generalizări”.

Editează pentru copii povestirea „Aventurile lui Nătăfleață”, care în 1962 a fost tradusă și în limba rusă, iar mai târziu – și în alte limbi ale popoarelor din fosta U.R.S.S.

1963 – 1964 - apar două plachete de versuri – „Dor” și „Poezii”, ambele în limba română, și  o cărțulie „Stihi”, în limba rusă.

1965 - la congresul al III-lea al scriitorilor din R.S.S. Moldovenească a pledat deschis pentru revenirea la grafia latină a scrisului, fapt pentru care a avut de pătimit în repetate rânduri.

1966 - editează primul său roman, „Singur în fața dragostei”, care a avut un ecou deosebit în presa republicană, iar autorul îl lansează „ca o parodie la proza contemporană”.

1967 – 1968 - la editura „Lumina” iese de sub tipar volumul „Versuri”. Pentru micul cititor editează cărțile: „Cizmele cocostârcului”, „Marele rățoi Max”, apărute mai aproape și în versiunea rusă.

1969 - debut în dramaturgie, cu piesa „Radu Ștefan – întâiul și ultimul”, montată la Teatrul „Luceafărul” de către regizorul Ion Ungureanu, spectacolul fiind suspendat după câteva reprezentații.

1970 - la editura moscovită „Sovetskii pisatel” apare un prezentabil volum de versuri întitulat „Țvetnâe snâ”.

1971 - prima traducere a romanului „Singur în fața dragostei” în limba lituaniană. Peste un an romanul a fost tradus în limba rusă.

1973 - editează al doile roman de succes – „Unchiul din paris”, pentru care în 1974 i se decernează Premiul „Nikolai Ostrovski” al tineretului din Uniunea Sovietică.

1977 - la editura „Literatura artistică” apare volumul de sinteză poetică „În alb și negru”, apreciat înalt de către critica literară.

1978 - bucură micii cititori cu o nouă variantă a povestirii „Aventurile lui Nătăfleață”, într-o excelentă prezentare grafică a lui A. Hmelnițki. Prin traducerea ei în limbile rusă, engleză, franceză, spaniolă, germană a devenit de o circulație internațională.

1981 - la aniversarea de 55 de ani editează volumul „Scrieri alese”, prefețat de un inspirit eseu al criticului literar Mihai Cimpoi.

1984 - scriitorului Aureliu Busuioc i s-a conferit titlul onorific de Maestru Emerit al Artei din Moldova.

1986 - completează opera cu un nou roman – „Local ploi de scurtă durată”. Poetul Alexandru Brodski îl traduce în rusește pentru editura „Sovetskii pisatel” din Moscova, unde apare în 1988.

1988 - apare volumul de poezii vechi și noi, vesele și triste cu titlul „Îmblânzirea mașinii de scris”.

1992 - apare placheta de versuri „Plimbătorul de purici”, în colecția „Poezia de duminică”.

1993 - publică culegerea de proporții „Concert”, în colecția de versuri „Orfica” pentru care în 1996 - i-a fost decernat Premiul Național al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei și arhitecturii.

1996 - prin Decretul Președintelui Republicii Moldova a fost decorat cu Ordinul „Gloria Muncii”.

1997 - apare noul său roman „Lătrând la lună” cu sprijiul Fundației SOROS. Aureliu Busuioc este autorul scenariilor de filme: „Călătorie în aprilie”, „Singur în fața dragostei”, „Vreau să cânt”.

Pe parcursul a zece ani a deținut funcția de secretar al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

S-a stins din viață la 9 octombrie 2012, la Chișinău.

Frumoasele opere ale lui Aureliu Busuioc  sunt mereu la îndemâna dumneavoastră în biblioteca „Mihai Eminescu“ din orașul Fălești:

Bibliografie selectivă:

Busuioc, Aureliu. Singur în fața dragostei / Aureliu Busuioc. – Chișinău: Litera Int., 2003. - 492 p.

Romanul  „Singur în fața dragostei” este o expresie preponderent ironică, până la urmă nelipsită de gravitatea necesară, a vieții unui colectiv de pedagogi în care pe neașteptate vine un profesor nou, inteligent, în măsură să introducă un minim de aer primenitor de până la Singur în fața dragostei. Aureliu Busuioc îl prezintă pe Radu Negrescu drept tânăr venit în sat numai pentru a-și satisface stagiul obligator și a aștepta invitația la lucru în Academie („marele semnal”).  Personajul principal este bogat sufletește, dezvoltat din punct de vedere intelectual, posedă o reală capacitate de a se autoanaliza. Scris în întregime cu o artă admirabilă a cuvântului, romanul își poate atinge obiectivele instructive privind profesorul și demnitatea sa, nevoia de personalitate a acestuia, necesitatea unui climat psihologico-social propice desfășurării normale a procesului de învățământ. Romanul utilizează procedeul scrisorilor celor doi eroi îndrăgostiți, recurgând la faceție, speculație metafizică.

Busuioc, Aureliu. Cizmele cocostârcului / A. Busuioc ; il. : T. Cemis. - Chişinău : Prut Internaţional, 2010. - 20 p. 

Cartea Cizmele Cocostârcului conține șase istorioare interesante pentru copii. Este viu colorată de pictorița Tatiana Cemis. Dacă vreți să vedeți ce rochie și-a cusut coțofana, de ce cocostârcul Klamp a venit la onomastica vulpii încălțat într-o singură cizmă, care a fost răzbunarea găinușei și multe alte lucruri interesante vă invităm să lecturați cartea.

Busuioc, Aureliu. Marele răţoi Max / Aureliu Busuioc ; Ilustraţii de Sergiu Puică. - Chişinău : Editura Prut Internaţional, 2006. - 24 p.

În volumul de povestioare „Marele Răţoi Max”, copiii, părinţii şi educatorii au ocazia de a-l (re)cunoaşte pe Marele Răţoi Max, revenit după aproape 40 de ani, de această dată mai îndrăzneţ, mai curajos, mai năzbâtios, într-un cuvânt, un adevărat erou pentru micii cititori. Pornit într-o călătorie neobişnuită pentru un răţoi abia ieşit din ou, Max îi face pe copii participanţi la şotiile sale.

Peripeţiile prin care trece Răţoiul Max, felul în care descoperă lumea înconjurătoare în toată diversitatea ei şi modalităţile la care recurge pentru a o schimba îl fac să se creadă Marele Răţoi Max, Max cel Mare, comandantul lumii, Max cel Mare şi Viteaz. Marele Răţoi Max îşi cucereşte cititorii prin dialogurile vii şi antrenante cu unele personaje cu totul excepţionale - prietena Cocoşica, o găină plouată, duşmanul pe nume Oala, care crăpase de durere la auzul unor vorbe spuse de Max şi cu personajul Uliul - de care-i era cel mai tare frică, prin imaginile verbale plastice, ce pot fi uşor vizualizate de micii cititori.

Busuioc, Aureliu. Unchiul din Paris / Aureliu Busuioc ; cop. : Vitalie Coroban. - Ed. a 4-a. - Chişinău : Cartier, 2013. - 190 p.

„Avem aici romanul despărţirii de obsedantul deceniu. În paralel cu drama unchiului, se desfăşoară povestea de dragoste a nepotului cu o colegă de la medicină, ca un fel de contrapunct tematic. E o povestire agreabilă în genul unui realism cotidian eliberat de convenţionalisme, un realism relaxat şi în bună măsură dezideologizat, dar numai pe partea poveştii de dragoste a medicinistului simpatic ca tânăr din lumea nouă, indiferent la trecut. Pe măsură ce unchiul înţelege ce s-a întâmplat în Basarabia după plecarea lui, descoperă şi nepotul rănile trecutului.”

Busuioc, Aureliu. Lătrând la lună/ Aureliu Busuioc. –Chișinău: Cartier., 2012. -176 p.

Prin intermediul romanului „Lătrând la lună” autorul  deschide spaţii largi de meditaţie pentru fiecare cititor. Alcătuită din cincisprezece capitole, cartea descrie viaţa cu toate suişurile şi coborâşurile ei, Viaţa unui câine. Această carte joacă un rol important de a sensibiliza cititorii de toate vârstele și ai educa despre existența unui necuvântător, începând cu copilăria și până la găsirea primei iubite. Este palpitantă preschimbarea eului narator într-un câine și invers, care ne relatează istoria vieții lui.

Busuioc, Aureliu. Pactizând cu diavolul / Aureliu Busuioc. — Ch., 2013. – 270 p.

Romanul „Pactizând cu diavolul”, cu evidente accente autobiografice, construiește o lume debusolată, care trece prin calvarul adaptării la noile condiții sociale și politice. Și se adaptează. Nu doar în urma unui târg de valori și principii morale, ci și ca rezultat al dorinței de supraviețuire fizică”.

Busuioc, Aureliu. Când bunicul era nepot…/ Aureliu Busuioc.- Chișinău: Cartier, 2021. – 112 p.

„Da, am rămas copil. Cred că în fiecare scriitor trebuie să trăiască un copil. Cartea nu este un pedagog sau, dacă vreți, este un pedagog „invers”. Ea nu răspunde, ea întreabă și te ajută să afli singur răspunsurile corecte. Dar, ale tale. Răspunsuri gata întotdeauna au numai politicienii și polițiștii. Cartea îți poate fi prieten sau dușman, și aceștia nu se pot substitui reciproc. Firește, e vorba de cartea scrisă cinstit.” (Aureliu Busuioc)

Busuioc, Aureliu. Culori / Aureliu Busuioc ; pref. : Arcadie Suceveanu. —Chișinău : Prut, 2020. - 388 p.. —Biblioteca pentru toți copiii Prut ; 4

Aureliu Busuioc a reprezentat întotdeauna imaginea scriitorului liber și emancipat, sincronizat în toate cu spiritul literar general românesc, dar și cu esențele literaturii moderne și postmoderne. Istoria literară îl reține ca pe unul dintre cei mai valoroși creatori din întreg arealul limbii și literaturii române.

Busuioc, Aureliu. Hronicul Găinarilor/ Aureliu Busuioc. –Chișinău: Prut Int., 2006. -196 p.

„Hronicul Găinarilor ”este  roman-parodie istoriei Basarabiei din ultimele două secole, naraţiune-parabolă a hibridizării unui popor, a căderii sale în derizoriu. În ea se atestă evenimentele istorice expuse în limbajul timpului: savuros, detașat, ironic, sentimental, ludic, oralizat-livresc. Cartea Hronicul Găinarilor captivează prin structura narativă toarsă ca un ghem cu noduri: nu-l scapi din mână până nu-l deznozi, până nu-l re-depeni total.

Busuioc, Aureliu. În căutarea pierderii de timp / Aureliu Busuioc. – Chișinău: Prut Int., 2011. -248 p.

 Cartea „În căutarea pierderii de timp” este, de fapt, un jurnal cubanez, cuprinzând texte risipite,  eseuri, pamflete şi pastile ale autorului călător peste mări și țări. Oricât de bine se conjugă cu scrisul dintotdeauna al lui Busuioc, eseistica lui este (în sens editorial) o paletă inedită. Cărţile din genul literaturii de frontieră îmbogăţesc peisajul literar basarabean. 

   Biblioteca Publică Raională „Mihai Eminescu” vă așteaptă cu ușile deschise și vă îndeamnă să-l lecturați pe impresionantul scriitor – Aureliu Busuioc. El ne-a lăsat nouă o colecție valoroasă de opere, prin intermediul cărora comunică cu noi. 

Vă urăm lectură plăcută! 

 

Lansare de carte „Flori de iasomie” de Parascovia Cumurciuc

 O lansare de carte este o împlinire pentru autor, bucurie pentru cititori, un eveniment deosebit pentru bibliotecă!

După ce, mai puțin de un an în urmă, am cunoscut-o pe dna Parascovia Cumurciuc cu placheta de versuri „Între cer și pământ”, astăzi ea ne-a trecut pragul cu „Flori de iasomie”. Este vorba de a doua sa carte de versuri, mult mai voluminoasă, carte care demonstrează că omul frumos rămâne frumos în orice împrejurare a vieții și nimic din ceea ce este omenesc nu-i este străin.

 Este firesc, ca la o întâlnire a scriitorului cu cititorii săi să se citească mult, să apară întrebări despre creație, urmate de autografe, poze care să devină amintiri frumoase în viitor.

Ziua Mondială a Pâinii

 Pâinea: un ritual, o lecție de umanitate. (L. Damian)

Să vorbești despre ea niciodată nu e târziu. În fiecare an, pe 16 octombrie, e sărbătorită Ziua Mondială a Pâinii, eveniment marcat în aproape 30 de țări din lume, menit să ne reamintească istoria și importanța ei.

De aceea azi am avut oaspeți elevii clasei a IV-C, IP LT „M. Eminescu”, împreună cu învățătoarea lor Dna Lilia Culibaba, venind să celebrăm „pâinea noastră cea de toate zilele” cu un șir de poezii frumoase, scenete, cântece, creații proprii și lecturi, dedicate celui mai prețios produs alimentar. La final am servit din pâinea binemeritată. Mulțumim mămicii pentru pâine de casă, puhavă, rumenă și gustoasă.

„Ion Druță - expresia sentimentelor noastre”

 „Ion Druță - expresia sentimentelor noastre” a fost tema ședinței de comemorare a  „frunzei noastre de dor”, desprinsă din copacul vieții.

La ședință s-au întâlnit adolescenți ai serviciului „Arta și tehnica lecturii” și seniori ai Clubului „Vârsta de argint”. Tineri și adulți, am onorat memoria scriitorului printr-un minut de reculegere, am recitit fragmente din operele îndrăgite, am evidențiat acele lucruri frumoase și sfinte pentru care militează personajele druțiene și care, de fapt, alcătuiesc testamentul spiritual al scriitorului. Toate argumentele privind valoroasa moștenire literară lăsată posterității, a fost în confirmarea afirmației criticului Anatol Moraru, precum că „Ion Druță este unul dintre scriitorii canonici ai literaturii române din Basarabia”.